Dragostea pură şi necondiţionată

Bună ziua (sau seara, depinde) şi bine aţi venit pe umilul meu blog ! Astăzi sunt sigură că veţi fi încântaţi să auziţi încă o poveste ce a făcut înconjurul lumii (sau cel puţin al şcolii , în varianta modificată din limba engleză) ! A fost odată ca niciodată (că dacă n-ar fi fost eu nu v-aş povesti acum nimic) DRAGOSTEA ! Dragostea era pură ca apa cristalină de izvor şi exista peste tot, în aer şi în pământ, peste tot! Întocmai ca o floare ea înflorea şi înflorea ... şi niciodată nu se ofilea ! Şi Dragostea ne iubea atât de mult încât nici Calea Lactee nu-i mai ajungea să-şi exprime iubirea necondiţionată pentru fiinţele din preajma sa!

Dar noi ce-am făcut? Am ignorat-o şi am uitat de ea! Atât de mult de obişnuiserăm cu Dragostea, încât n-am simţit durerea ce începea să se nască în ea. Şi am uitat de ea ...! Indiferenţa, răutatea, aroganţa şi mândria, acestea erau sentimentele ce puseseră stăpânire pe fiinţele ce cândva doar dragoste simţeau ... Mult timp acele fiinţe (adică tu, eu, noi, voi ...) au fost orbite de sentimente ce le provocau doar durere şi tristeţe.

Din păcate povestea încă mai continuă ... n-a venit acea zi în care să spunem "Şi am încălcat pe-o şa şi v-am spus povestea-aşa!". Lumea încă mai e hipnotizată de indiferenţă şi aroganţă. Sfârşitul poveştii mai trebuie să mai aştepte.

Drumul e lung şi plin de obstacole ... dar Dragostea ne-aşteaptă la sfârşitul lui. A fost mereu acolo gata să ne îmbrăţişeze şi să ne umple cu iubire. Ea ne aşteaptă să ne întoarcem la ceea ce am fost cândva ... oricât de mult ar durea, Dragostea pură şi necondiţionată niciodată nu ne va abandona.


4 comentarii:

Teo spunea...

Sunt curioasă... oare Când va veni acea zi?... ziua în care vom reuşi să găsim iubirea la capătul drumului... suntem atât de îngrădiţi de gândurile cărora mie îmi place să le spun "parazitare" încât nu ne putem deschide... oare Când o vom face?

Razjudec spunea...

e misto blogul tau...am citit ceva din el.Insa am o rugaminte.de exemplu la ultimul post.
ai inceput cu ceva gen "bine ati venit la ultimul meu blog".
Blog e tot ce este aici.
Ultima sriere se numete post,nu blog.

liana spunea...

frumos...

liana spunea...

am si eu acasa un paputoi asemanator ..cat despre dragoste ...ea exista , trebuie doar sa o acceptam si sa tinem ochii larg deschisi , pentru a nu trece pe langa ea fara sa stim ..